Sau cum să nu mai pierzi timpul cu obiective care nu funcționează.

Mai ții minte obiectivele alea pe care ți le-ai stabilit acum ceva timp? Hai gândește-te…. Da, alea, alea… hai că ușor îți aduci aminte.

Stai liniștit/ă. Asta este situația majorității dintre noi.

Când sunt momentele de planificare (eg. începutul anului/trimestrului) ne stabilim (sau ni se impun) tot felul de obiective care de care mai pompoase și întortocheate. 

Obiective noi, direcții strategice noi care ne vor rezolva toate provocările…

Majoritatea nu sunt ținute minte nici o lună!

Asta pentru că multe metode tradiționale de stabilire a obiectivelor nu sunt suficient de clare, inspiraționale sau aliniate cu realitatea.

Aici intervin OKRs (Objectives and Key Results), o metodă simplă, dar extrem de eficientă, folosită de companii de top precum Google, Amazon sau Airbnb (printre multe altele).

OKRs îți pot oferi claritate, direcție și responsabilitate, fiind o strategie de management care îți poate transforma complet modul de lucru dacă o înțelegi și folosești corect.

Ce sunt OKRs și de ce sunt esențiale?

OKR este un acronim pentru “Objectives and Key Results” (Obiective și Rezultate Cheie), un sistem de stabilire a obiectivelor care ne ajută să definim ce este cu adevărat important, să fim mai aliniați și să măsurăm progresul într-un mod transparent.

În esență, un OKR este compus din două părți:

Objective (Obiectivul): Reprezintă un scop clar și ambițios pe care echipa sau organizația dorește să-l atingă. Obiectivul trebuie să fie inspirațional și să ghideze activitatea de zi cu zi.

De exemplu: „Continuarea creșterii veniturilor din vânzări în trimestrul al treilea”.

Key Results (Rezultatele Cheie): Acestea sunt măsurători specifice și cuantificabile care indică cât de aproape este echipa de a atinge obiectivul. Rezultatele cheie trebuie să fie clare, relevante și să reflecte progresul real.

De exemplu, pentru obiectivul de mai sus, acestea ar putea fi:

• Creșterea vânzărilor cu 20% față de trimestrul anterior.
• Obținerea a cel puțin 100 de noi clienți.
• Creșterea ratei de conversie cu 15% pe site-ul web.

Așa cum văd și folosesc eu conceptul, în sistemul OKR „Obiectivul” reprezintă prioritatea sau scopul mai larg definit, iar „Rezultatele Cheie” reprezintă partea de specificitate și măsurare necesare pentru responsabilizare și progres.

Uneori am văzut că se mai adaugă și o a treia componentă „Activități Cheie” însă recomandarea mea este să ții partea de activități separat.

Ce vreau să mai menționez: OKRs nu sunt doar despre a seta obiective. Ci despre a stabili cele mai importante obiective și despre a le urmări în mod clar.

Asta este o greșeală pe care cred că o fac mulți. Se concentrează pe formă, pe cum sunt scrise sau definite OKRs fără a se gândi îndeajuns dacă sunt cele mai importante.

Partea bună e că OKRs în sine și apoi procesul de stabilire a lor ne ajută să prioritizăm pentru ca echipa să tragă în aceeași direcție.

Diferența dintre OKRs și alte sisteme de stabilire a obiectivelor

Unul dintre cele mai utilizate sisteme alternative este metoda SMART (Specific, Măsurabil, Accesibil, Relevant, încadrat în Timp). Deși OKRs și SMART au scopuri similare, OKRs vin cu o serie de avantaje care le fac mult mai eficiente.

De ce OKRs sunt mai eficiente decât obiectivele SMART:

1. Separă clar direcția de măsurători – SMART combină scopul și indicatorii de măsurare într-o singură propoziție, ceea ce le face dificil de reținut și transmis echipei. Poți să-ți repeți un obiectiv SMART pe care ți l-ai setat în trecut?
   
2. Ne fac să ne ținem de ele – OKRs sunt ambițioase și menite să motiveze echipele, nu doar să fie o listă rigidă de task-uri.
   
   Chiar dacă alegi o definire a obiectivelor mai puțin ambițioasă/inspirațională eg. „Continuarea creșterii traficului obținut din motoarele de căutare” vs „Dominăm motoarele de căutare”, partea de rezultate cheie și specificitatea acestora au un impact motivant asupra ta/echipei.
   
3. Sunt flexibile – OKRs sunt revizuite periodic și adaptate în funcție de progres, pe când obiectivele SMART sunt rigide și pot deveni irelevante rapid.
   
4. Transparență și responsabilizare – OKRs sunt de obicei publice în cadrul organizației și au o persoană răspunzătoare de fiecare, ceea ce încurajează colaborarea și responsabilitatea.
   

Exemplu comparativ Obiectiv SMART vs OKR:

• Obiectiv SMART: Creșterea veniturilor cu 20% până la sfârșitul trimestrului prin îmbunătățirea ratei de conversie și creșterea numărului de clienți.
• OKRs:
  • Obiectiv: Creșterea veniturilor în acest trimestru.
  • Rezultate Cheie:
    • Creșterea veniturilor cu 20%.
    • Obținerea a cel puțin 100 de clienți noi.
    • Creșterea ratei de conversie cu 15%.

În timp ce obiectivul SMART include atât direcția, cât și măsurarea, sistemul OKRs le separă pentru claritate și responsabilitate mai mare.

Cum să creezi OKRs eficiente

1. Pune lucrurile importante primele

De când am început să folosim OKRs la SMARTERS, unul dintre principalele avantaje pe care l-am văzut a fost faptul că ne ajută și chiar forțează să prioritizăm. 

Să ne gândim ce vrem și trebuie să reușim.

Cum spuneam și mai sus, a avea OKRs bine formulate nu ajută dacă nu setezi cele mai relevante obiective.

Înainte de a stabili OKRs, ajută să răspunzi la câteva întrebări esențiale:

• Care sunt cele mai mari provocări pe care trebuie să le rezolvăm?
• Care este obiectivul care va avea cel mai mare impact asupra companiei?
• Este acest obiectiv suficient de clar și inspirațional pentru a ne motiva?
• Cum vom ști că am avut succes?

Un truc eficient este să începi cu întrebarea: Dacă ar fi să realizăm un singur lucru trimestrul acesta, care ar fi acela?

Răspunsul la această întrebare îți oferă obiectivul principal.

De multe, ori în procesul de gândire eu mai degrabă îmi adresez întrebarea „Care sunt prioritățile pentru semestrul acesta?” și apoi transform din prioritate în OKR. Am văzut că asta mă ajută să mă focalizez pe ce trebuie.

E important să nu pierzi din privire pădurea din cauza copacilor.

2. Definește obiective inspiraționale

Un obiectiv bun trebuie să fie clar, motivațional și să dea direcție. Acesta ar trebui să răspundă la întrebarea: „Ce vrem să realizăm?”

Exemple de obiective:

• Devenim lideri de opinie în industrie și atragem o comunitate fidelă de clienți și fani.
• Lansăm un produs inovator care sredefinește standardele pieței.
• Transformăm clienții în fani prin oferirea unei experiențe memorabile.

Aici am observat că sunt 2 abordări. Mie îmi plac obiectivele mai inspiraționale, în genul celor de mai sus.

Alții preferă unele mai formale, în genul:

• Creșterea notorietății brandului pe piață.
• Dezvoltarea unui produs inovator.
• Îmbunătățirea satisfacției clienților.

Eu mă simt mai motivat de primele (varianta internă ar fi și mai „nebunească”). Dar dacă pentru tine sună clișeic/nemotivant, mergi pe varianta mai clasică.

Oricum urmează partea care le clarifică și face acționabile:

3. Stabilește rezultate cheie măsurabile pentru fiecare obiectiv

Rezultatele cheie sunt indicatorii de succes care arată cât de aproape ești de atingerea obiectivului. 

Ele trebuie să fie specifice, măsurabile și orientate spre impact.

Practic, acestea ar trebui să răspundă la întrebarea „Cum știm că am realizat ce ne-am propus?”.

Dacă obiectivele sunt despre direcție, rezultatele cheie sunt despre claritate.

Exemple de rezultate cheie:

• Creșterea traficului pe site cu 30%.
• Creșterea scorului Net Promoter Score (NPS) de la 50 la 70.
• Finalizarea testării unui nou produs pe piață cu minimum 500 de utilizatori activi.

În general recomand să ai 3 (sau MAXIMUM, DAR MAXIMUM 5) rezultate cheie per obiectiv.

SMARTERS Tip: asigură-te că ai atât rezultate cheie „lagging”, ce urmăresc atingerea obiectivului eg. „Atingem poziția X în pagina cu rezultate a motoarelor de cătuare” cât și unele „leading”, ce urmăresc inputuri, eg. „X pagini optimizate on-page” sau „Y linking domains noi obținute”.

4. Revizuiește și ajustează periodic

OKRs nu sunt bătute în piatră. Trebuie evaluate periodic pentru a asigura relevanța și pentru a ajusta strategia dacă este necesar.

Când începi să le folosești, este posibil să-ți dai seama uneori că nu ai prioritizat cum trebuie. E ok, poți să elimini acel obiectiv și să adaugi altul care ajută la atingerea scopurilor mai mari ale organizației. În timp, le vei face din ce în ce mai bine.

Recomandarea mea este să îți stabilești OKRs pe trimestru și să le revizuiești săptămânal și lunar în funcție de cât de des pot evolua.

De exemplu, un rezultat cheie legat de poziții SEO nu are sens să fie revizuit săptămânal pentru că lucrurile nu evoluează atât de rapid. Însă unul ce ține de ROAS poate fi monitorizat chiar zilnic!

5. Folosește-le pentru a învăța

Pe lângă evaluarea constantă din perioada de implementare, de obicei la finalul perioadei ar trebuie să aibă loc o analiză mai amănunțită asupra lor.

Cât % din ele am atins? (Hint: ~un grad de realizare de 70-80% e ideal)

De ce am atins acel procent? 

Ce putem învăța de aici?

Asta te va ajuta pe tine și vă va ajuta pe voi ca organizație să înțelegeți ce tipuri de activități să mențineți și ce să faceți mai bine. Și vă va ajuta să scoateți la lumină procesele și credințele care vă încurcă.

Cele mai frecvente greșeli și cum să le eviți

Setarea prea multor OKRs → Concentrează-te pe 3-5 obiective (cu maximum 3-5 rezultate cheie fiecare) pe trimestru pentru a menține claritatea și concentrarea.

Rezultate vagi sau imposibil de măsurat → Rezultat: „Îmbunătățirea relației cu clienții” (prea vag). Mai bine: „Creșterea scorului NPS cu 15 puncte”.

Nealinierea echipei → Toată lumea trebuie să înțeleagă și să fie de acord cu OKRs stabilite. Puncte bonus dacă echipa este implicată în setarea lor. Pe lângă faptul că uneori vor veni cu sugestii la care nu te-ai fi gândit, oamenii le vor accepta mai ușor dacă sunt parte din proces.

Lipsa revizuirilor periodice → Monitorizarea progresului este esențială. Dacă le-ai scris și le abandonezi undeva într-un folder, totul e degeaba. Fiecare rezultat cheie trebuie să aibă un interval de verificare a progresului.

Lipsa de responsabilizare → Dacă dragoste, err răspundere nu e, nimic nu e. Fiecare rezultat cheie trebuie să aibă o persoană care este responsabilă de el. Această persoană se asigură că este atins sau răspunde dacă nu se întâmplă asta. Când are loc întâlnirea de revizuire de mai sus, această persoană spune cum arată progresul pentru KR și ce urmează să se întâmple.

Folosirea activităților ca OKRs → Una dintre cele mai dese greșeli pe care le-am văzut o reprezintă punerea unor activități ca obiective sau rezultate cheie. 

Să trimiți 100 de e-mailuri nu reprezintă un obiectiv sau un rezultat cheie. Generarea a X vânzări din e-mail marketing este. Trimiterea e-mailurilor este o activitate. Poate funcționa sau nu. Având Rezultatul Cheie corect ai libertatea de a modifica tacticile pentru a le atinge.

Exemple de OKRs pentru diferite domenii

Marketing:

• Obiectiv: Creșterea vizibilității brandului.
• Rezultate Cheie:
  • Creșterea traficului organic cu 40%.
  • Creșterea numărului de followeri pe Instagram cu 20%.
  • Obținerea a 10 mențiuni media relevante.

Vânzări:

• Obiectiv: Creșterea veniturilor companiei.
• Rezultate Cheie:
  • Creșterea ratei de conversie de la 3% la 5%.
  • Creșterea valorii medii a coșului de cumpărături cu 15%.
  • Încheierea a cel puțin 50 de noi contracte.

Product Development:

• Obiectiv: Lansarea unei funcționalități noi pentru utilizatori.
• Rezultate Cheie:
  • Finalizarea designului UX/UI până la sfârșitul lunii.
  • Implementarea și testarea MVP-ului cu cel puțin 100 de utilizatori.
  • Obținerea unui rating mediu de satisfacție de peste 4,5/5.

Obiectiv clar?

Sper că te-am făcut curios/curioasă legat de OKRs și le vei implementa în organizația ta.

După ce am citit despre impactul pe care l-au avut asupra Google, ulterior le-am implementat în cadrul SMARTERS și altor companii din care fac parte iar acum le folosesc și pe plan personal!

Asta dacă mai voiai o dovadă despre aplicabilitatea lor.

OKRs sunt o metodă puternică pentru a aduce claritate, aliniere și responsabilitate în orice echipă sau companie. Fie că ești antreprenor, manager sau freelancer, implementarea acestui sistem îți poate transforma modul de lucru.

Dacă vrei să începi, ia-ți 30 de minute să definești primele tale OKRs și stabilește la ce interval le vei evalua. Vei fi surprins de cât de mult îți pot îmbunătăți productivitatea și rezultatele!