Podcast în Romania. Evoluția lui și cum ne influențează în 2021

Podcast în România: ghidul complet al evoluției lui și cum să pornești dacă vrei să folosești acest canal de marketing și comunicare în 2021.

Ca marketer sau antreprenor, știi deja cât de greu e doar să rămâi la curent cu toate canalele de comunicare.

Nu mai trebuie să-ți spunem noi că lucrurile se schimbă rapid.

Daaar, o să-ți spunem că moda e ciclică.

Mai specific:

Deși ni s-a tot spus că Video killed the radio star, modul în care evoluează tehnologia audio pare să contrazică trendul.  

Cu toții am auzit de aplicații de tip voice assistant cum ar fi Alexa (Amazon), Siri (Apple) sau Google Assistant. Dar câți dintre noi știm de Baidu sau Xiaomi?

Conform Statista, Amazon conducea la jumătatea lui 2020 în piața de „smart speakers“ cu o cotă de piață de 21,6%, urmată de Google cu 17,1%. Următoarele trei locuri sunt ocupate de trei producători chinezi, Baidu, Alibaba și Xiaomi, care au devenit jucători puternici datorită unei cereri foarte mari pe piața locală.

Pionier în domeniu, Amazon a vândut în primii patru ani de la lansare 100 milioane de dispozitive dedicate pentru Alexa, pentru ca în anul următor să își dubleze vânzările.

Totuși, cota de piață menționată mai sus se referă doar la numărul dispozitivelor de tip voice assistant, nu și la numărul lunar de utilizatori. La începutul lui 2020, Google făcea public pentru prima oară faptul că are lunar 500 milioane utilizatori Google Assistant pe orice dispozitiv adecvat. 

Utilizatori Google Assistant

Dacă blogging-ul și vlogging-ul au avut o evoluție foarte rapidă în România, podcastul este încă la început și constituie un domeniu care merită explorat și dezvoltat, dar hai să vedem și de ce.

Dar să o luăm pas cu pas, ce zici? 🙂

Ce este podcastul?

Podcastul este un format digital audio, distribuit sub formă de episoade preînregistrate pe care ascultătorul le poate descărca și le poate asculta oricând și oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau laptop.

„Podcast” este un termen provenit din asocierea iPod (portable on demand) și broadcast și a apărut pentru prima oară în 2004, într-un articol semnat de Ben Hammersley în The Guardian. Practic, columnistul a inventat acest termen.

După cum vezi, nu doar muzica poate fi ascultată în felul acesta dar și episoade narative pe diverse teme (marketing, știință, tehnologie, grădinărit, sănătate) sau interviuri. Bineînțeles, să nu uităm episoadele de divertisment, cele mai căutate formate de ascultătorii români. 

Podcastul și radio, față în față

La o privire superficială am putea spune că podcastul este un fel de radio, doar formatul este tot audio. În esență însă sunt produse diferite, sunt canale de comunicare cu particularități specifice. 

Podcastul este un format mai rafinat, considerat on demand sau by request. Acest produs reflectă comportamentul nostru prin care apreciem orice dispozitiv sau serviciu care ne salvează timp. Totul trebuie să fie ușor și permanent accesibil, rapid. Cum spunea Gary Vee, “suntem dependenți de viteză iar vocea înseamnă viteză”.

Acest comportament vine o dată cu posibilitatea dar și capacitatea de a alege un produs care să ne satisfacă o dorință sau nevoie, atunci când dorim noi, nu constrânși de anumite condiții. 

Tindem să lucrăm flexibil, să avem libertate de mișcare, să dispunem de timpul nostru liber. Acesta devine extrem de prețios și astfel apare și orientarea noastră de a alege în mod conștient și selectiv produsele pe care le consumăm. Cel mai bun exemplu este că preferăm Netflix în favoarea unei oferte limitate la cinema. 

Ascultătorul primește informație, divertisment sau storytelling extrem de nișat, necondiționat de timp sau locul unde se află, în mod voluntar.

Formatul și frecvența, trăsături esențiale ale podcastului

Formatul podcastului este, în principal audio, însă podcasterii s-au adaptat punând conținutul audio și în format video, așa numitul vodcast. Acest lucru este posibil filmând pur și simplu episodul respectiv. 

Frecvența de emisie a podcastului variază, episoadele pot fi zilnice, săptămânale și bilunare. În timp ce episoadele zilnice pot fi scurte, doar câteva minute, cele bilunare pot avea de la jumătate de oră la două ore. 

 Fenomenul Joe Rogan

Joe Rogan este podcaster, comedian, comentator de lupte american. Din 2009 deține cel mai de succes podcast din lume, aspect care l-a transformat într-un personaj legendar. 

La 10 ani de podcasting, el declara că are peste 190 milioane descărcări pe lună, iar show-ul său avea 9 milioane de abonați pe YouTube. În 2019, el a fost desemnat de Forbes cel mai bine plătit podcaster din lume.

În mai 2020, Joe Rogan a făcut o mișcare controversată pentru audiența sa, care provenea de pe platforma Apple și YouTube, semnând un contract de exclusivitate cu Spotify. Acesta devenea singurul canal de streaming pentru podcastul The Joe Rogan Experience iar deținătorul său trebuia să părăsească toate platformele de streaming începând cu 1 septembrie 2020, având din acel moment exclusivitate pe Spotify.

Această mișcare a adus nemulțumirea fanilor de pe platformele amintite, însă lui i-a adus un contract de 100 milioane $/an, în condițiile în care oricum făcea lejer minim 30 milioane anual din publicitate în episoadele sale. Totuși, episoadele vechi de pe YouTube îi aduc în continuare în cont sume fabuloase.

Joe Rogan

Audiența podcastului

Pentru mulți dintre noi, atracția podcastului a venit natural, fiind deja ascultători de audiobooks, pe CD-uri sau Audible. 

Nevoia de a consuma genul acesta de produs vine în primul rând din valorificarea timpului liber dar și de necesitatea ocupării timpilor morți, în trafic sau în momentele de așteptare în diverse situații.

Principalele motive pentru care ascultăm podcasturi sunt pentru a ne relaxa (divertisment) sau în scop informațional/educativ (există episoade despre marketing, tehnologie, dezvoltare personală sau business). 

De asemenea, gradul de adopție al acestui canal audio este dat și de avantajele majore pe care le aminteam încă de la început:

  • libertatea de a face și alte activități în același timp, cum ar fi gătit, curățenie, șofat, plimbare sau sport
  • disponibilitatea episoadelor de a putea fi ascultate oricând și oriunde, în funcție de timpul fiecăruia
  • sunt produse de oameni extrem de pasionați de ce fac, astfel, calitatea informației este premium
  • posibilitatea de a intra în profunzime pe subiectele de interes discutate.

Cum ascultăm un podcast

Dacă pentru formatul video, YouTube este the king, pentru podcasting nu avem o platformă integrată. Distribuția acestui format audio este disputată de Spotify care a cumpărat de curând platforma Anchor, apoi urmează Apple și Google. 

Ușurința cu care putem accesa aceste aplicații în special direct de pe dispozitivele mobile (telefon, tabletă), atât iOS cât și Android prin simplul gest de a da Subscribe canalului de podcast, ne facilitează deschiderea către această lume minunată a informației de calitate. Totuși, putem asculta episoadele și de pe desktop sau laptop.

În afară de platformele de streaming amintite mai sus, putem accesa un podcast, fie de pe site-ul podcasterului sau din profilul de Social Media (FB, IG) sau de pe aplicații cum ar fi PoketCasts, SoundCloud, Sticher, OverCast.

Episoadele preînregistrate pot fi ascultate în ordine sau pe sărite, parțial sau complet și majoritatea sunt gratuite.

Cum se calculează audiența unui podcast

Monitorizarea și clasificarea performanței pentru podcasturi poate fi provocatoare chiar și la nivelul pieței mult mai dezvoltate din SUA. 

De ce este mai greu sa faci un tracking în cazul podcasturilor? Este foarte simplu, dacă îmi este permis acest joc de cuvinte. Podcasturile sunt descărcate pe device-urile utilizatorilor pentru a fi ascultate online sau ulterior.

Din acest motiv, mult timp a fost imposibil să se măsoare KPIs atât pentru podcast în sine sau episoadele sale cât și pentru ads. Consumul de podcasturi se lovea de o dilemă intens dezbătută, diferența dintre streaming și downloading, care pentru alte produse media este clară. YouTube, Netflix, Facebook înseamnă streaming.

În cazul podcastului, streaming-ul se confundă cu downloadingul. Pentru că producătorul de podcast nu poate ști dacă noi ascultăm tot episodul, sau parțial.

Spre deosebire de download-ul tradițional, când putem consuma un produs digital doar după ce a fost descărcat complet (ex. PDF), în cazul podcastului avem de-a face cu un download progresiv. Vei vedea că downloadingul se suprapune cu streamingul.

Și mai e ceva. Poți descărca același episod pe mai multe device-uri, ca unic utilizator sau de mai multe ori de pe același device, în cazul în care vrei să reasculți informația. Accesând episodul respectiv a doua, a treia sau a “n”- a oară, este ca și când dai comanda de request pentru prima oară. Cum contabilizezi în acest caz câți utilizatori unici ai într-un interval anume?

În acest context, autoritățile americane au decis să se monitorizeze numărul de download-uri unice ca fiind numărul de accesări prin downloading progresiv ale unui utilizator în decurs de 24 ore. Dacă descarci de mai multe ori în aceeași zi același conținut, el este cuantificat o singură dată. Nici această reglementare nu este lipsită de erori pentru că nu reflectă numărul de ascultători, deoarece pot asculta mai multe persoane de pe același device în același timp. 

Pare complicat fenomenul de podcasting, dar acest aspect îi dă unicitate și este de înțeles. Este încă în adolescență, vom vedea ce urmează.

Cum apreciezi succesul unui podcast 

La prima vedere ne putem gândi că un KPI precum numărul de download-uri unice ar putea fi un diferențiator unic pe această piață care este încă la început la noi.

Este dificil dar și incorect să îl comparăm cu downloadurile de pe YouTube sau like-urile de pe Social Media, din motivele prezentate mai sus. Bine, nici like-urile de pe Social Media nu mai sunt ce au fost, engagement-ul pare să fie cheia în algoritmul actual.

Și, ca să îi dăm Cezarului ce este al Cezarului, orice conținut audio care este urcat pe YouTube are cifre de download de câteva ori mai mari. Iar asta se explică tocmai prin ce spuneam mai sus despre download dar și despre faptul ca YouTube este mai mult în obișnuința noastră. 

Cum să devii podcaster

Brandingul podcastului

Primii pași pentru a avea un podcast sunt legați de a concretiza despre ce vrei să vorbești lumii, adică despre ce va fi podcastul tău. Vrei să vorbești despre vinuri, sănătate, fitness, mindfulness, cărți, filme, business, marketing, DIY, etc? Îți lăsăm aici și o listă de idei care ar putea să te ajute în designul podcastului.

Nu trebuie să fii un expert când începi, lasă-ți loc să înveți și să crești, altfel te vei plictisi și vei abandona repede. Trebuie doar să fii foarte pasionat de subiect, ca să nu îți pierzi interesul.

Încearcă pe cât posibil ca podcastul tău să nu devină un fel de „shaorma cu de toate” pentru că îți vei pierde audiența. Fii cât mai nișat pe un subiect care este de interes și care ar putea aduna audiență.

Apoi trebuie să alegi un nume pentru podcast, cât mai scurt și cât mai atractiv sau incitant. Vom vedea spre sfârșit, dacă vei avea răbdare să citești mai departe, ce nume de podcasturi au ales deja antreprenorii din România.

Din acest moment construiești brandul podcastului. Aici vorbim de tipul de formate, imagini și culori pe care îl vei folosi pentru episoade și promovare pe Social Media și site-ul tău, dar și tonul textului care însoțește aceste postări. Cu alte cuvinte, aici vorbim despre construirea identității.

Structura podcastului trebuie să fie clară de la început pentru că te va ajuta să fii consecvent în munca ta,iar cei ce te ascultă vor ști la ce să se aștepte, creând familiaritate. 

Durata fiecărui episod depinde de tine, cât timp vei dori să aloci ideii comunicate. Cum spuneam și la început, dacă vrei să faci un podcast zilnic, durata lui nu trebuie să depășească 5-10 minute. Dar dacă vrei să îl publici săptămânal sau bilunar, durata unui episod este de 40-60 minute. Ține cont însă că atenția unui ascultător este limitată, concentrarea sa scade după 25 minute.

Tipul de podcast trebuie să fie stabilit de la început pentru a-ți construi o structură clară a episodului. Poți alege varianta de interviu sau discuție, când poți avea unul sau mai mulți invitați sau stilul narativ, tip script când vei avea un monolog. Dar, bineînțeles, poți avea diverse rubrici, prin care faci shoutout despre comentariile primite la episoadele anterioare, să răspunzi la întrebări, să faci recomandări în ton cu subiectul podcastului, quote of the day și multe altele.

Ultima, dar nu cea din urmă componentă este identificarea nișei. Orice blogger, vlogger, podcaster sau orice afacere nu își poate construi un produs sau un serviciu fără a cunoaște audiența căreia i se adresează. Pentru că nu este vorba despre tine, este vorba despre ce nevoie sau dorință are aceasta. Cu cât este mai restrânsă și mai specifică, cu atât mai bine.

Echipamente și platforme necesare

Acum este momentul investiției. Atât echipamentele cât și platformele și programele necesare vor avea costuri de care trebuie să te interesezi de la început. În cazul podcastului calitatea audio este cea mai importantă, așa că nu va trebui să faci rabat de la calitate.

Platforma de găzduire (hosting) a podcastului

Este extrem de importantă, acolo va fi casa în care vor sta episoadele tale în format .mp3. Sunt mai multe site-uri disponibile, rămâne să vezi care ți se pare mai avantajoasă: Libyn, SimpleCast, SoundCloud, Blubrry, Omny, Whooshka, Anchor.fm, Backtracks. Ai de unde alege!

Echipamente necesare

Vei avea nevoie de microfon, sau microfoane, mai ales dacă vei avea invitați în show-ul tău. Acestea trebuie însoțite de stative și de un manșon special de protecție pentru estomparea anumitor sunete. Ar putea fi util și un captator de sunet dacă vei înregistra pe telefonul mobil.

Căști, necesare pentru înregistrare și editare, evident în dublu exemplar dacă ai un invitat. Sunt utile pentru că este posibil să nu auzi toate sunetele care nu trebuie să apară pe înregistrare. 

Ca instrumente de înregistrare poți folosi telefonul mobil, un reportofon sau poți face asta într-un studio profesional.

echipamente podcast

Programe de editare

Acestea trebuie să fie ușor de navigat și să poți lucra ușor cu ele. Dacă nu te încadrezi în buget să achiziționezi un program plătit, o variantă bună este Audacity. Este utilă pentru editări simple, dacă intenționezi să introduci intro și outro, ai nevoie de un update premium. 

Dintre software-urile pe bază de abonament, o alegere potrivită este Adobe Audition. Pe lângă editare pro poți face și înregistrare prin intermediul unui microfon conectat USB la laptop.

Muzica

Dacă asculți podcasturi, ai observat că muzica face parte din brandul fiecărui podcast. Există spoturi profesioniste pe care le poți folosi pentru a marca anumite momente cheie ale show-ului.

Promovarea podcastului

Privind aceste rezultate, este limpede că promovarea online a podcastului, de la cum comunici (tonul textului, vizual, link-uri), la cum împachetezi conținutul (IGTV, YouTube, articole embedded pe blog) și apoi distribuția pe canalele de comunicare contează mai mult decât orice ads. Pentru că odată ce te-ai poziționat ca expert și ai creat o obișnuință de consum ascultătorului, trebuie doar să îl anunți că ai un material nou-nouț. 

Blogul și newsletter-ul sunt foarte importante în promovarea podcastului și cred că ești de acord cu mine că ele se pot ajuta foarte mult una pe alta. 

Podcast în România

Profilul ascultătorului de podcast din România

Rezultatele Studiul Podcast în România au arătat că în România sunt 3.2 milioane ascultători de podcast, dintre care 44% locuiesc la oraș iar 29% la sate. Împărțirea pe sexe a arătat ca bărbații ascultă ceva mai mult acest format comparativ cu femeile (54,3% vs.46.7%). Majoritatea ascultătorilor (83%) au descoperit podcastul în ultimii doi ani. 

În medie, un ascultător urmărește 10 podcasturi pe lună, adică alocă 7-8 ore de ascultare lunar.

Ca subiecte de interes, românii preferă cel mai mult divertismentul fiind alegerea a mai mult de jumătate dintre aceștia, în timp ce știrile sunt alese de 38% dintre respondenți iar tehnologia și dezvoltarea personală, câte 36%.

Deși majoritatea preferă podcasturi în limba română (92%), totuși 52% ascultă și podcasturi în engleză, ceea ce poate sugera că sunt subiecte încă neacoperite la noi.

Platformele de pe care noi accesăm podcasturile sunt legate în primul rând de Social Media, locul unde petrecem cel mai mult timp. Menționez YouTube pe primul loc (91,7%), FB (45,4%), Spotify+Anchor (34,8%), Google Podcast (27,8%), Player FM (19,1%), Apple Podcasts (12,5%), Castbox (4%) și altele (2,9%). Surprinzător să găsim Apple Podcast abia pe locul 6, nu-i așa?

Ca o concluzie, putem spune că într-o piață de podcasting în formare, cum este cea din România, unde sunt foarte puține nișe acoperite, oportunitatea de a avea un podcast este imensă. În cazul acesta, evident succesul pe care l-ai avea pe nișa ta ar fi garantat, în condițiile în care pentru o anumită audiență s-ar putea să nici nu ai concurență…deocamdată. 

Cu cât vei începe mai repede, cu atât îți vei crea o autoritate în nișa pe care vrei să te specializezi.

A face podcast în România sau a nu face?

De ce să faci un podcast în România? 

Credem că este o oportunitate foarte mare să prinzi acest val, valul de început al podcastingului autohton. Există atâtea subiecte de nișă care pot fi acoperite și care în acest moment nu au concurență la noi. Dacă ești un specialist pe un domeniu este ideal să îți comunici conținutul în format audio. Va fi din ce în ce mai apreciat datorită avantajelor de care vorbeam mai devreme.

Un alt motiv ar fi cel financiar. Odată ce deții un produs care are succes există posibilitatea să promovezi reclame ale companiilor din nișa ta. În fond, podcastul trebuie să contureze comunitatea.

Apoi, poate vei zâmbi, dar având un podcast de tip interviu sau discuție cu un invitat înveți foarte mult și primești consultanță de la diverși specialiști.

Din podcasturi poți aduna foarte multă informație care poate fi grupată într-un eBook sau alt produs sub forma de lead magnet prin care îți poți colecta adrese de email pentru a vinde ulterior consultanță sau un produs premium.

De ce să nu faci un podcast în România?

În România, podcastul nu este un produs foarte trendy, foarte catchy, de aceea trebuie să te gândești foarte bine dacă îl vei face. Pentru că trebuie crescut iar asta înseamnă muncă, timp, energie, consecvență și investiții. La noi nu există încă o educație, o obișnuință a podcastului. Dar, audiența se va educa în timp.

Orice proiect trebuie să se susțină singur, iar dacă nu reușește asta, rămâne la stadiul de hobby sau la stadiul de învățare continuă.

Nu prea poți refolosi conținutul podcastului, nu funcționează ca în blogging sau YouTube, dar poți totuși să repromovezi episoade mai vechi sau să folosești idei care dau naștere altor subiecte.

Greșelile unui podcaster la început

Ca orice proiect la început, visele sunt mari și oportunitățile nenumărate. Întrebând-o pe Cristina Oțel, care are podcastul Pauza de bine, despre greșelile de începător, mă gândeam cât de important este mindsetul și determinarea:

  • să investească în aparatură și programe înainte să realizeze că podcastingul i se potrivește și știe ce presupune munca depusă
  • să nu își aleagă o nișă clară și un ascultător ideal pentru care să producă un conținut valoros
  • să nu fie consecvent și să lanseze episoade doar din când în când.

Într-o discuție cu Alexandra Ene (Business Online Simplificat Podcast) și Gabriela Ilie (Morning Podcast), oricine dorește să înceapă un podcast trebuie să răspundă la trei întrebări esențiale:

  • De ce vrei să ai un podcast?
  • Cui te adresezi?
  • Ce valoare vrei să aduci?

Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să te țină motivat și consecvent pe parcurs.

Podcasturi și podcasteri în România

Ți-am pregătit o listă, probabil incompletă de podcasturi produse în România care sper să te inspire.

Starea Nației sau Vocea Nației / Dragoș PătraruRomânia, știi bine / ProTV Esca / Andreea Esca Banii Vorbesc / Laurențiu Mihai & Sorin Amzu MCN Podcast / Cosmin („Micutzu”) Nedelcu CuriosITy / George Buhnici  #IGDLCC / George Buhnici Lorena Buhnici / Lorena Buhnici Călătorii / Caia si Bejan Pe Bune / Redacția DoR, Andreea Vrabie. Antreprenori care inspiră / Florin Rosoga, Finanțe FM / Daniel Tănase BT Talks / Banca Transilvania, SportED Talks / Virgil Stănescu Master My Money / Andy Szekely & Eusebiu Burcas Upgrade 100 / Dragoș Stanca  ZeroPlus / Andrei Roșca M.C.N Podcast – Cosmin Nedelcu/MicutzuCronicarii Digitali / Zaga Brand  Master my time / Andy Szekely și Remus Bălan Somncast / Raul Gheba și Costel Bojog Mind Over Matter / Claudia Clipici The Vast and Curious / Andreea Roșca Neascultătorii / Sergiu Biris Pinch of Salt / Alexandra Crăciun  Mind Architect / Paul Olteanu, Tudor Stoica Curious Lion Podcast / ING bank The Real You Podcast / Petre Barlea Burzcast / Răzvan Burz Katai / Robert Katai Zest / Sabina Varga Pauza de bine/ Cristina OțelBusiness Online Simplificat/ Alexandra EneThinking made visible/ Mădălina VasiuMorning Podcast/Gabriela IlieTechVolution
Podcasturi Romania

Tendințe de viitor în podcasting

Podcasturile sunt o formă de comunicare ușor de digerat de către ascultători iar tendința de creștere se va păstra pe viitor. Tocmai de aceea și tendințele în dezvoltarea globală a acestui domeniu sunt uriașe. 

După ce Netflix și-a definit propriul show de tip podcast, despre storytelling, creativitate, BBC și Google și-au lansat din 2019 acest serviciu și, mai recent Facebook, LinkedIn și Twitter și-au dezvoltat propriile canale. Și era cumva de așteptat, inclusiv Tinder împreună cu Gimlet Creative au creat un podcast despre definirea relațiilor în era digitală. 

2020 a revoluționat podcastingul în lume

În 2020, odată cu limitarea activităților noastre la interior, producția de podcasturi noi a crescut global semnificativ. 

La fiecare minut au apărut câte două podcasturi. 

Conform datelor publicate de Chartable, în 2020 podcastingul a crescut cu peste 280%, de la 300.000 în 2019 la 900.000 în 2020. Jumătate din acestea sunt în altă limbă decât engleză iar cele mai multe episoade create sunt din sfera educației.

În România, numărul de descărcări podcasturi a crescut în 2020 de 2,6 ori, conform datelor Chartable.

Podcast în România: scurtă incursiune în evoluția lui și cum ne influențează în 2021

Clubhouse, un fenomen audio în creștere în 2021

2020 a dat amploare conținutului audio, nu doar în podcasting ci și prin apariția Clubhouse, o aplicație socială care a apărut în martie 2020. În prezent este disponibilă doar pe platforma Apple dar se așteaptă lansarea ei și pe Android, cel mai probabil în mai 2021. Mai ales că pe piețele din afara SUA, acesta este majoritar.

Imaginează-ți Clubhouse ca o reuniune în jurul mesei în diverse camere, în care pot fi de exemplu cam 4-5 contributori care discută lejer pe un anumit subiect și câteva zeci de ascultători care ascultă.

Ce face ca această aplicație vocală să fie extrem de atractivă este faptul că replică foarte mult viața reală. Dacă în podcasting poți edita ca totul să fie conform unui standard, Clubhouse pune autenticitatea pe masă, fără corecții sau adăugiri. Ca în viață. Faptul că acel conținut audio al discuției nu rămâne înregistrat, face ca ascultarea activă să fie antrenată. Iar această specificitate, credem noi, va schimba modul în care interacționăm în Social Media.

Accesul la diverse spații virtuale în care au loc discuțiile este exclusivist, poți participa doar pe bază de invitație din partea cuiva care este deja membru. În felul acesta și audiența este filtrată foarte mult. Chiar și așa gradul de adopție a fost foarte mare în cursul lui 2020 și se estimează o creștere și mai mare în 2021.

Viitorul se aude bine în podcasting!

Evoluția podcastingului începând cu 2019 anunță un 2021 extraordinar pentru conținutul audio.

Dincolo de creșterea numărului de podcasturi, un aspect important va fi dezvoltarea experienței ascultătorului (listener experience, LX). Conținutul valoros, calitatea sunetului, ușurința cu care ascultătorul poate accesa un episod, poate chiar fără proces de sign-up, cine știe, va fi un trend important. Va fi un efort considerabil ca producătorul de podcast să poată reține cât mai mult ascultătorul în podcast, să îi țină atenția trează. Dar acest trend va cerne foarte mult podcasturile care nu ating o calitate extraordinară a transmisiei.

Odată cu creșterea fenomenului de podcasting vor fi de succes podcasturile scurte (microcast), care vor transmite informație de foarte bună calitate, ușor digerabilă. Un exemplu este podcastul lui Neil Patel și Eric Siu, Marketing School, care livrează în 10 minute conținut valoros și aplicabil.

Optimizarea va fi un pas extrem de important, din moment ce există un conținut audio care poate fi căutat și clasificat. Și, să nu uităm că Google are mari interese în zona aceasta. Așa că VSEO (voice search optimization), va fi un nou parametru care va fi în atenția oamenilor de marketing. Cum dispozitivele IoT vor fi din ce în ce mai populare, iar cele de tip voice assistant se vor rafina din ce în ce mai mult, căutarea cuvintelor cheie după voce va fi un must.

Optimizarea va trebui să includă alegerea unui cuvânt cheie specific fiecărui episod, pagini separate pentru episoade și un articol de minim 300 de cuvinte, ca să poată fi clasificat de Google. Bloggerii care au trecut la podcasting sunt deja familiarizați cu aceste tips&tricks și le aplică deja.

Curând se va vorbi de identitatea audio a unui brand, iar astfel branding-ul va căpăta valențe noi. Brandurile vor trebui să adopte brandingul audio, asociind vocea unui influencer, un fragment sonor sau orice sunet creat în acest sens. Nu este neapărat un concept nou, poate îți este cunoscut sunetul de la Intel sau Xbox, dar acest concept va însemna viteză și captarea atenției, fără să vizionezi un clip întreg al unui brand.

Cum tehnologia va evolua din ce în ce mai rapid și vor apărea noi soluții care să ducă podcastingul la un alt nivel, urmărim cu interes ce se va întâmpla și în România. 

Dacă ți-am trezit interesul să îți dezvolți un podcast în perioada următoare iți urăm succes și vrem să aflăm vești bune!

Ce este un podcast?

Podcastul este un format digital audio, distribuit sub formă de episoade preînregistrate pe care ascultătorul le poate descărca și le poate asculta oricând și oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau laptop.

Cum se calculează audiența unui podcast?

Autoritățile americane au decis să se monitorizeze numărul de download-uri unice ca fiind numărul de accesări prin downloading progresiv ale unui utilizator în decurs de 24 ore. Dacă descarci de mai multe ori în aceeași zi același conținut, el este cuantificat o singură dată. Nici această reglementare nu este lipsită de erori pentru că nu reflectă numărul de ascultători, deoarece pot asculta mai multe persoane de pe același device în același timp.